Mircea Gheorghiu
Imagini și topo
Descriere
19 august 1942 — traseul Central din peretele Piscului Rece, grad IV A (Emilian Cristea, Mircea Gheorghiu).
Cea mai însemnată însă, care avea să dea un mare avînt alpinismului românesc şi căţărăturii, a fost şcoala de alpinism de vară de la cabana Curmătura, din Piatra Craiului, organizată de secţia de turism a C.G.M. În perioada 1 august-1 octombrie 1950, şcoala şi, respectiv, elevii s-au bucurat de un sprijin larg al organizatorilor. Prin această scoală s-au perindat patru serii a cîte 32 elevi, fiecare serie urmînd cursurile timp de 15 zile. Ca teren de exerciţiu, cursanţii au avut întreg masivul Pietrei Craiului.Recrutarea participanţilor s-a făcut de către sindicate din rîndul muncitorilor tineri. Instructori erau: Mircea Gheorghiu, Constantin Georgescu, Nicolae Petit, Erwin Csallner, Petre Strat, Mircea Bogdan şi alții.
În 1950 a îndrumat o școală de tehnică alpină la refugiul Coștila.
În decembrie 1950, Gheorghe Vidraşcu, preşedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, a semnat decizia în baza căreia a fost înfiinţată Comisia centrală de alpinism, cu următoarea componenţă: general Constantin Doncea, Constantin Messinger, colonel Vasile Stoica, Simion Ticu, Octavian Tuhai, Constantin Dumitrescu, Constantin Petrescu, Virgil Georgescu, Ion Tache, Mircea Munteanu, Gabi Reinhorn, Constantin Duţă, Petre Strat, Nicolae Petit, Bernard Vogel, Ihula Soreanu, Amilcar Constantinescu, Mircea Gheorghiu, Walter Kleinberg, Ion Mirean, Constantin Ionescu şi Ion Wasi.
În luna martie 1951, o echipă de patru alpinişti de la C.C.A. a făcut o excursie pe ruta Buşteni—Valea Urzicii—Brîul Mare al Coştilei—Valea Priponului—Valea Cerbului—Buşteni; în aceeaşi zi şi alpiniştii de la Progresul au întreprins aceeaşi tură, conduşi fiind de Mircea Gheorghiu.
În Sportul popular, nr. 2010 din 23 februarie 1952 a publicat un articol despre legarea în coardă, căţărătura liberă, ramonajul, rapelul.
25 —27 martie 1953 — parcurgerea crestei masivului Retezat, iarna, pe ruta cabana Pietrile—culmea Lolaia—Vîrful Retezat—Vîrful Bucura—Vîrful Peleaga— Vîrful Păpuşa—Tăurile Văii Rele—Vîrful Morile-Piciorul Lănciţiului—cabana Baleia (Mircea Gheorghiu, Pompiliu Moise, Nicolae Dobre).
13 iunie 1954 — trei echipe ale asociaţiei Progresul, conduse de Erwin Csallner, Mircea Gheorghiu şi Alexandru Bibescu, au parcurs traseele —Roşculeţ şi Colțul Gălbenelelor
La alpiniada de iarnă 1957 - masculin - 3 Progresul (Victor Măciucă, Mircea Gheorghiu, Şerban Severin)
Cea mai însemnată însă, care avea să dea un mare avînt alpinismului românesc şi căţărăturii, a fost şcoala de alpinism de vară de la cabana Curmătura, din Piatra Craiului, organizată de secţia de turism a C.G.M. În perioada 1 august-1 octombrie 1950, şcoala şi, respectiv, elevii s-au bucurat de un sprijin larg al organizatorilor. Prin această scoală s-au perindat patru serii a cîte 32 elevi, fiecare serie urmînd cursurile timp de 15 zile. Ca teren de exerciţiu, cursanţii au avut întreg masivul Pietrei Craiului.Recrutarea participanţilor s-a făcut de către sindicate din rîndul muncitorilor tineri. Instructori erau: Mircea Gheorghiu, Constantin Georgescu, Nicolae Petit, Erwin Csallner, Petre Strat, Mircea Bogdan şi alții.
În 1950 a îndrumat o școală de tehnică alpină la refugiul Coștila.
În decembrie 1950, Gheorghe Vidraşcu, preşedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, a semnat decizia în baza căreia a fost înfiinţată Comisia centrală de alpinism, cu următoarea componenţă: general Constantin Doncea, Constantin Messinger, colonel Vasile Stoica, Simion Ticu, Octavian Tuhai, Constantin Dumitrescu, Constantin Petrescu, Virgil Georgescu, Ion Tache, Mircea Munteanu, Gabi Reinhorn, Constantin Duţă, Petre Strat, Nicolae Petit, Bernard Vogel, Ihula Soreanu, Amilcar Constantinescu, Mircea Gheorghiu, Walter Kleinberg, Ion Mirean, Constantin Ionescu şi Ion Wasi.
În luna martie 1951, o echipă de patru alpinişti de la C.C.A. a făcut o excursie pe ruta Buşteni—Valea Urzicii—Brîul Mare al Coştilei—Valea Priponului—Valea Cerbului—Buşteni; în aceeaşi zi şi alpiniştii de la Progresul au întreprins aceeaşi tură, conduşi fiind de Mircea Gheorghiu.
În Sportul popular, nr. 2010 din 23 februarie 1952 a publicat un articol despre legarea în coardă, căţărătura liberă, ramonajul, rapelul.
25 —27 martie 1953 — parcurgerea crestei masivului Retezat, iarna, pe ruta cabana Pietrile—culmea Lolaia—Vîrful Retezat—Vîrful Bucura—Vîrful Peleaga— Vîrful Păpuşa—Tăurile Văii Rele—Vîrful Morile-Piciorul Lănciţiului—cabana Baleia (Mircea Gheorghiu, Pompiliu Moise, Nicolae Dobre).
13 iunie 1954 — trei echipe ale asociaţiei Progresul, conduse de Erwin Csallner, Mircea Gheorghiu şi Alexandru Bibescu, au parcurs traseele —Roşculeţ şi Colțul Gălbenelelor
La alpiniada de iarnă 1957 - masculin - 3 Progresul (Victor Măciucă, Mircea Gheorghiu, Şerban Severin)
În toamna anului 1962 era antrenorul secției de alpinism a asociației I.T.B.
Premiere/Trasee deschise
| Traseu | Grad | Tip traseu | Locație |
|---|---|---|---|
| Traseul Central din Peretele Piscului Rece | 5A | Traseu clasic | Piatra Craiului, Marele Grohotiş - Valea Urzicii, Peretele Piscului Rece |